Georg Karner este o persoană mediocră. Câștigă un salariu mediu, este căsătorit și are un loc de muncă sigur la o companie farmaceutică. Georg este invitat la congresul medical anual care se desfășoară într-o zonă de schi. Totul decurge obișnuit. Dar apoi se așează la ora 16:46, un minut după ultima ascensiune oficială, singur pe telescaun. Activitatea liftului este oprită și Georg Karner rămâne blocat.

Cum reacționează o persoană mediocră atunci când este abandonată de soartă? Se cațără? Sare? Sau este suficient să dispere? Ce faci când soarta îți oferă brusc o cantitate incredibilă de timp? Această pauză impusă, de la ritmul vieții de zi cu zi, îl împinge pe Georg Karner spre contemplare. Își amintește adevăratele sale dorințe și vise, observă cum viața lui se scurge într-o mediocritate plictisitoare.

Suntem cu toții un pic asemeni lui Georg Karner. Sclavi ai civilizației moderne, cu atitudinea corespunzătoare acesteia. Dar care sunt dorințele noastre reale? Și cât de mult ne-am îndepărtat de fapt de ele? Chiar facem ceva cu viața noastră, sau viața face din noi oameni mediocri nefericiți și materialiști? O noapte singuratică pe un telescaun îți poate deschide cu adevărat ochii.

____________________________________

Accesul în sala de spectacol se face potrivit măsurilor de limitare a răspândirii virusului SARS-CoV-2 în vigoare la data fiecărui spectacol.